Uncategorized

Te pierd continuu

13ff8e4dbca1f35baa01a93a06e22e16

Domnule, eşti un necunoscut pentru mine.

Nu pot spune că nu îmaginez o zi fără tine şi zâmbetul tău pe care îl cred tare malefic. Nu pot să îmi imaginez o zi fără să îţi povestesc toate detaliile picante ale fiecărei secunde lipsite de chipul tău, sau fără să îţi aud vocea dezaprobatoare. Pentru că ştiu că este aşa.
Credeam că nu aş putea face asta vreodată. Nu pentru că nu am învăţat să trăiesc fără tine ci pentru că nu aş fi vrut să fiu nevoită să o fac. Dar … ziua aceea a sosit. Şi a fost al dracului de greu. Iar următoarea a fost şi mai dificilă. Începeam să cred că nu voi mai fi în apele mele pentru o perioadă destul de lungă de timp.


De ce? A pierde o persoană nu este un eveniment ori o ocazie de a reface lista prietenilor dedicaţi sufletului tău. Acest non-eveniment, pierderea cuiva nu se întâmplă numai o dată şi apoi ai dreptul de a trăi liniştit. Se întâmplă din nou şi din nou şi… chiar din nou.


Şi apoi ajungi să regăseşti acea pesoană în fiecare moment din viaţa ta. Cafeaua mea jumătate lapte vorbeşte despre tine. La fel şi casa scării ce încă pare să îţi poarte paşii. La fel se întâmplă şi cu lumina de veghe din casă ce parcă aşteaptă să fie stinsă de tine, aşa cum făceai în fiecare seară. Dacă merg la librărie şi îmi permit să zăbovesc o perioadă printre cărţi, resimt forma ta în fotoliul de lângă geam. Cămaşa pastelată îmi aminteşte de tine. De cine altcineva? O sa ajung să îmi scot toate hainele din dulap pentru că par să îţi fi reţinut cumva parfumul şi atunci…parcă m-ai îmbrăţişa în fiecare secundă.


Schimbarea aşternuturilor patului nu m-a salvat de imaginea ta. Chiar şi proţăpită acolo, în zorii zilei, te aştept să ieşi de la baie cu păru-ţi îngreunat de picăturile de apă. Aştept să te văd imitând vechii zei greci şi aştept să te aud din nou fredonând melodia ta preferată în timp ce filtrul de cafea îşi face cu atâta sârguinţă meseria.


Te pierd din nou în fiecare moment în care îmi doresc să te sărut, să te mângâi sau pur şi simplu să îţi simt prezenţa. Atunci când mă întorc în inima nopţii de la o gardă te pierd din nou, pentru că nu te pot trezii din somn ca să îţi povestesc ce cazuri m-au bântuit în orele ce tocmai au trecut. Te pierd din nou şi din nou atunci când îmi beau singură cafeaua de la 4 dimineaţa, sau când mă întind dimineaţa şi în dezmeticeala mea realizez că locul de lângă mine este gol.


Te pierd când te caut printre blocurile de la geamul meu. Te prierd de fiecare dată când aud clincănitul soneriei. Te pierd din nou când nu am pe cine să aud râzând de papucii mei de casă. Te pierd în serile în care gătesc singură, în nopţile în care mă trezesc speriată de un vis urât şi în dimineţile reci de iarnă.


Este măcar posibil aşa ceva? Te pierd continuu, de prima dată când te-ai hotărât să pleci. Te pierd de fiecare dată când mă lovesc de ceva ce îmi aminteşte de tine

Advertisements

3 thoughts on “Te pierd continuu

Ganduri

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s