Super Blog 2013!

Morning juice and morning crimes

Metamfetamina mea obsedată, creatura mea iubită,

Iubita mea, studenta mea…eu nu voi rămâne lângă tine mai târziu de momentul în care zorii îţi vor împleti dimineaţa pe chip. Nu am să rămân aici să te privesc cum cobori ca o zeitate grecească din umbra draperiilor amanetate nopţii. Voi pleca înaintea primei noastre dimineţi împreună. Mă voi strecura ca o nălucă afară din cuibul braţelor tale, voi evada din colivia pieptului tău direct în inima de gheaţă a bucătăriei tale.

Vroiam ca pentru prima dată când suntem împreună, eu să îţi gătesc. Să îmi pun sufletul chezaş şi să încropesc ceva, orice…numai pentru tine. Am reuşit în scurt timp ceva ce nimeni dar nimeni nu a mai izbutit: am ars cafeaua, am stricat filtrul, am vărsat laptele prin toata bucătăria, am tăiat fructele în forme necunoscute nimănui iar ouăle…ei bine, ouăle au căpătat un sens nemaiîntâlnit.

Ce era de făcut? Ştiu că iubeşti să ai mereu vasele spălate, dar eu unul (sincer) urăsc tigaia aia a ta! Tigaia aia nenorocită! O urăsc pentru că nu se poate spăla. Şi mereu, dar mereu, Eu trebuie să o spăl. Însă de această dată,chiar şi tigaia a căpătat un suflet ars. Singura şansă, de a o elibera pe ea şi de a te mulţumi pe tine era să o arunc. O decizie cu adevărat grea, dar trebuie să fie cineva în această încăpere capabil să o facă. Totuşi crima nu se putea produce chiar în interiorul cuibului tău de cleştar. Simplitatea şi frumuseţea casei tale nu puteau fi pătate cu o aşa amintire. Aşa că eu, cavaler de sticlă al luptei tale împotriva aragazului şi a propriei persoane, trebuia să iau în mâinile mele problema. Răul trebuia tăiat din rădăcini! Pardesiul mă aştepta tăcut, complice al aventurilor mele şi evadărilor subtile. Înţelegându-ne parcă, protagonişti ai aceluiaşi roman,am părăsit în cea mai mare linişte micul tău apartament.

Tigaia a fost îmnormântată cu surle şi trâmbiţe în tomberonul de la colţul blocului tău, într-o atmosferă înmiresmată de parfumul unui Cocolino de ciocolată şi…mentă. Cred. Atât. Fără prea multe cuvinte. Evident, fără regrete inutile.

Acum o singură problemă ar mai trebui rezolvată: ce îi voi dărui frumoasei mele studente obsesiv-compulsivă ca mic dejun? Brioşe? O cafea? Nu ştiu cum se nimereşte, poate chiar acolo undeva există cineva căruia îi place să mă aducă în situaţii fără ieşire. Brioşe nu puteam găsi nicăieri. De preparat singur nici nu putea fi vorba. Nu puteam risca să stric altceva. Problema cafelei…nu o putea rezolva decât benzinăria din capătul străzii. Acolo..pierdut printre atâtea gânduri şi planuri practic inutile, chiar lângă mormântul tigăii tale ….m-a fulgerat! Am avut o revelaţie! Voi găti ceva, pentru tine, ceva sănătos şi plin de savoare. Îţi voi încânta papilele, îţi voi dărui una dintre cele  mai frumoase dimineţi, iar eu îmi voi pava drumul către inima ta cu multă apreciere.

Am decis! Îţi voi face un suc din fructe proaspete! Puţine mere, struguri, un mango, rodii. Sau poate unul din legume: morcovi, sfeclă roșie, ridiche …orice! Sau aş putea folosi puţin lapte de soia şi migdale. Totul! Tocmai am realizat că bucătăria ta este templul unui zeu al sucului de fructe: Hurom( chiar şi numele său pare desprins din legendele greceşti). Îmi amintesc că mi-ai povestit cum l-ai cumpărat: de la un magazin online. Căutai ceva care să te mulţumească în totalitate, ţinând cont că ai un curaj neobişnuit în materie de experimente în realizarea sucurilor de fructe şi nu numai.

storcator_Hurom2Aşadar… ai ales un storcător de fructe care prezintă o tehnologie cel puţin remarcabilă. Este vorba despre sistemului patentat Slow Squeezing System, un nou sistem inovator de stoarcere fără frecarea şi încălzirea sucului la viteze mari, fara aerarea sucului ci doar prin presare la rece la viteza mică, reuşindu-se prin această nouă tehnologie o stoarcere naturală, maximizarea cantităţii de suc, cu păstrarea culorii şi a gustului natural. Ce să mai spun despre el? Are o putere de 150W, 70 de rotaţii pe minut şi o carcasă de inox.Pe mine m-au convins! Oricum…pentru tine detaliile astea tehnice nu prea contează. Te ştiu prea bine, iubito. Pe tine te-a atras design-ul său. Argintiu, decupat din poveşti( aşa cum îţi place să îl descrii) te-a cucerit chiar din primul moment. La început ai fost puţin reticentă însă în momentul în care l-ai avut în casa ta ai realizat că este exact ce îţi doreşti.

Iubita mea, ţi-am văzut chipul în momentul în care ai descoperit că poţi face cu ajutorul lui nu numai suc de fructe şi legume ci şi de frunze, iarbă de grâu, germeni şi rădăcinoase. De fapt…puteai visa şi creativitatea ta o putea lua la galop. Asta este ceea ce ţi-ai dorit cu adevărat.

Aşadar…în dimineaţa asta mi-am găsit aliatul! Storcătorul cu presare la rece mi-a oferit nu numai şansa de a crea un mic dejun sănătos ci m-a ajutat să aduc pe chipul tău proaspăt rupt din parfumul nopţii un zâmbet minunat. Aşa că, fără teamă şi înarmat cu multă creativitate am început să amestec migdale cu struguri, rodii cu mango, morcovi cu mere. Bucătăria a fost acaparată de o mireasmă parcă adusă din rai. Nu ştiu exact dacă storcătorul ăsta este cornul abundenţei, dar este cu siguranţă salvarea îndrăgostiţilor ce se luptă zilnic cu tigăile şi mic dejun-urile anoste.

Exact când am terminat,ai sosit ademenită parcă de prezenţa mea în mijlocul acelui vârtej de perfecţiune şi sănătate pură. Aveai ochii ăia plini de dorinţă, ochii aceia de bestie născută sub limba mea în timp ce priveai tăcută din pragul camerei.   Nu îţi simţeam prezenţa în spatele meu, nu simţeam izvorul de văpaie din ochi. Mă coboram tăcut în abisul pe care trupul meu îl cerea atunci. Însă în momentul în care trupul meu tânjea mai mult după atingerile tale, atunci m-ai îmbrăţişat aşa cum un leu îşi prinde hrana, cu poftă, cu dorinţă…

Eram stupefiat, speriat chiar. Deodată …întreaga mea dimensiune s-a spulberat. Şi este de înţeles de ce: erai prezentă,chiar lângă mine, însă erai aşa cum te creionasem eu, numai o imagine de abur şi dorinţă. Era minunat! Era locul perfect în care să mă refugiez atunci când îţi simţeam lipsa suficient de mult.  Imediat ce m-ai îmbrăţişat ţi-am simţit toracele cum se mişcă sacadat şi toţi muşchii încordaţi, de parcă vroiai să rămânem mereu prizonierii acelei îmbrăţişări.

–          Mi-ai lipsit atât de mult salamandra mea, mi-ai şoptit ca o zeiţă în timp ce braţele tale mă cuprindeau ca într-o cuşcă din care nu vroiam să evadez vreodată. Hmm…miroase atât de bine!

Aşadar…acesta este remediul nostru contra unei dimineţi crude prin mitul trezirii la realitate. Noi ne amestecăm cu mirosul de suc proaspăt şi o iubire de nepătruns. Cred că la urma urmei storcatoarele Hurom sunt cele care m-au salvat în acea dimineaţă! Îndrăgostită de surpriza mea, ai neglijat lipsa tigăii tale mult iubite, oferindu-mi timp să o înlocuiesc cu una…mai frumoasă şi mai uşor de curăţat. Însă asta…este o poveste care rămâne pe altă dată.

Bună dimineaţa!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2013

Advertisements

7 thoughts on “Morning juice and morning crimes

Ganduri

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s