Uncategorized

Francheţa mea, sau a ta….ce o zice Eminescu?

67418_536552973030275_412972438_n

Mă gândesc cu teamă că voi ajunge la un punct în care să renunţ numai pentru că m-am plictisit de luptă. De monotonia luptei mele. M-am plictisit de aceleaşi melodii care mă primesc dimineaţa, de acelaşi nuc din faţa geamului, de aceaşi jumătate cafea-jumătate lapte- cu două linguri de zahăr – licoare ce îmi desface simţurile în zori. M-am săturat de multe dintre lucrurile din jurul meu.

Dar chiar şi aşa… urmărind filme după filme, ore pierdute cu lapetop-ul în braţe şi licorile lângă mine, mi-am dat seama că iubesc biletul ăsta pe care l-am primit la naştere. Asta ar fi lupta fiecăruia dintre noi: să acceptăm ceea ce suntem dar să luptăm mereu să devenim mai buni,nu?

Cum vă sună ipoteza unei dimineţi în care vă odihniţi cu un pahar( cu picior înalt) plin cu vin roşu, neapărat dulce acompaniat de puţin fum de  ţigare izvorât din cel mia frumos piept văzut vreodată. Ce contează că îmi înşel examenul ce va să vină cu El? Parcă s-a întâmplat în aşa fel încât de aseară, trupul şi mintea mea odihnesc într-o altă parte, poate chiar o altă dimensiune.

Spunându-vă că sunt prea plictisită de lucrurile din jurul meu m-am decis să îmi pun curiozitatea la încercare: cont pe un site de socializare, cu litere mari fiind scris că vreau o întâlnire cu un bărbat 18-30. Selectezi locul…ceea ce ţi-ar place să găseşti la acest Făt-Frumos virtual, ce cărţi ai mai citit, ce concerte ai mai bifat şi…fată fiind aştepţi să fi asaltată de care mai de care chipuri interesante.

Ei bine…cred ca într-o oră cel mult, am realizat că în capul meu era încă acea utopie potrivit căreia ar trebui să cunoşti un om destul de bine înainte să formezi un cuplu sau şi mai bine, înainte să îl bagi în patul tău. Sau…poate că persoanele singure se simt ameninţate de cele care au pe cineva în viaţa lor, iar ameninţarea asta este atât de puternică încât îi determină să acţioneze în cel mai idealist mod posibil. Eh…dar curajul şi răbdarea înainte de toate! Haide să vorbim cu unul dintre ei, de ce nu? Aş putea fi surprinsă iar neîncrederea mea să fie dărâmată.

–          Neatza papuşă! Ia zi…singurică? Nu te-ar interesa un băiat ca mine în viaţa ta???? !!!Eu cred că ne-ar sta bine împreună!!!!!!

Aşadar…brusc s-au dărâmat şi mare parte din speranţele mele. Dar totuşi, să nu judecăm o carte după copertă. Am crezut( şi încă o mai fac) că fiecare peroană are dreptul la o a doua şanşă.  Dar eram puţin incapabilă să îi o ofer o replică la ceea ce a spus, fără a fi considerată în multe feluri, mai puţin draguţă. Aşa că aleg varianta de mijloc:

–          Bună dimineaţa şi tie!

–          Hei frumoaso nu credeam că îmi răspunzi!!!!! ( Îl poate învinui cineva oare?)

–          De ce nu ţi-aş fi răspuns?

–          Pentru că de obicei fetele dacă îmi văd profilul nu îmi răspund! ( Femeile!Cine le poate înţelege ?!) Cred că sunt intimidate de faptul că sunt un bărbat direct şi spun ceea ce vreau.

–          Ce pot spune? Sunt oameni care nu îţi gustă francheţea poate.

–          Aaaa nu nu nu. Nici nu poate fi vorba de asta.

–          Serios? De ce ?

–          Ar fi prea de tot! Mi s-a mai spus că aduc a francez dar eu nu am fost niciodată în Franţa. Numai prin Spania, Italia, Madrid…am fost şi în Maroc.  Dar văd că şi tu eşti una dintre cele care au un spirit de observaţie aşa de fin.

–          Adică?

–          Adică…şi tu ai amintit de asemănarea mea cu franţuzii. Mă simt măgulit. ( Pe bune?)

–          Am înţeles acum la ce te referi

–          Normal că ai înţeles frumoso. Pari o fată inteligentă deci ia zi nu vrei să ne întâlnim? Ai iubit? Să ştii că eu nu sunt numai o faţadă, chiar am ceva în cap…poţi să vorbeşti de multe lucruri cu mine( Din nou…pe bune?! )

–          Aaa ok. Păi atunci spune-mi care este scriitorul tău preferat, de exemplu.

–          Poezie sau proză? ( Hm…să începem oare să ne revenim?)

–          Poezie. Să începem uşor.

–          Clar: Eminescu. Iar proză…trebuie să admit că este Sadoveanu. ( Şi…cam până aici ne-a fost)

–          Eminescu…am înţeles. Dar din afara ţării? Ce poet preferi?

–          Hm…nu prea citesc literatură de fapt. Eu mai mult învăţ din viaţa de zi cu zi. ( Cu siguranţă că o faci)

Eu nu am mai spus nimic, domnul meu a continuat cu o invitaţie la un film ( la el acasă…” poate voi descoperii că ne înţelegem chiar bine”) şi aşa s-a încheiat şi una dintre primele mele discuţii cu un domn interesant de pe un site de socializare actual.

Concluzia? Faptul că ne simţim singuri câteodată ar trebui să ne împiedice să alegem un om cu care în afară de sex să fim capabili să purtăm şi o conversaţie normală?

Sau poate că…ar trebui să mai trecem cu vederea şi să alegem pur şi simplu pe cineva capabil să ne ofere un zâmbet zilnic. ( Sau poate mai multe).

Acesta( pentru că a început să mă intereseze subiectul ăsta) cred că va rămâne un topic deschis şi poate într-una din zilele care urmează aş putea descoperii chiar un bărbat ce cunoaşte şi alţi poeţi afară de cei din ţara noastră. Şi…cine ştie? Chiar poate voi avea ocazia să cunosc pe cineva un pic mai puţin narcisist şi  cu mai puţină “ căldură” în el.

Sau…vom ajunge să căutăm oameni care ne pot citi iubirea, dar care nu iubesc să citească.

Advertisements

Ganduri

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s